Patriotismul

Sep 9, 2011 de Alex

Am oscilat între asta şi Patriotismu-i naşpa şi am ajuns la concluzia că „naşpa“ ar lua din credibilitatea articolului, dezvăluindu-i oricum existenta notă infantilă. Sunt deci mulţumit cu alegerea pe care am făcut-o. Strategică şi înţeleaptă atunci când vine vorba de marketing, corect?

În opinia mea şi asta-i foarte important de reţinut, tot ce spun este în opinia mea, populaţia ţărişoarei s-a împărţit în trei mari categorii. Fără să vreau să jignesc pe cineva, cele trei sunt ignoranţii, realiştii şi optimiştii cu morcovul, pentru că fără acel morcov nici lumea lor n-ar mai fi atât de veselă şi colorată.

Primele două sunt simple în constituţie şi acţionează cum consideră de cuviinţă în propria ogradă. Ignoranţii habar nu au ce e aia politică, cine-i ăla Băsescu şi ce se întâmplă în jurul lor, dar ştiu că „toţi îs hoţi“ şi atunci votează obiectiv pentru partidul care le oferă mai multe înainte de alegeri. Aceştia nu vor merge la alte persoane ca să le spună cu cine să voteze, deşi poate ocazional vor da de ştire că politicianul pe care l-au ales este un geniu şi un domn. Se numeşte recunoştinţă! Realiştii sunt cei care deşi puşi la curent cu actualitatea politică, decid să nu acţioneze pe acest plan pe care îl cunosc deja ca fiind corupt şi aşteaptă prima oportunitate ori de a da o ţeapă, ori de a-şi schimba naţionalitatea. Ei sunt cei care deşi vor avea o părere formată, în majoritatea cazurilor nu vor vota şi de asemenea, sunt şi cei care ori de câte ori vor auzi de puterea politică a momentului, o vor face troacă de porci. La fel ca ignoranţii şi realiştii sunt conştienţi de faptul că „toţi îs hoţi“, doar că cei din urmă cunosc vorba sub o formă care sună mai mult ca: „toţi ni-s hoţi“. Ei sunt cei care înţeleg ce spun americanii prin „it’s a dog-eat-dog world“.

Ultima dintre categorii şi poate cea mai interesantă, este cea a optimiştilor cu morcovul. Aceştia sunt cei care nu numai că sunt la curent cu actualitatea, dar au şi un plan! Sunt oamenii care au tot timpul ideea perfectă în momentul perfect şi care în consecinţă simt nevoia de a o împărtăşi pe o scară cât mai largă. Ei sunt cei cu datoria sacră de a înfige morcovul în curul fiecărui cetăţean şi de a-l convinge să lupte pentru cauză. Acei oameni care protestează pentru orice, fără oprire şi care în unele cazuri şi-au făcut din a legăna pancarte o meserie, chiar dacă statistic vorbind rata succesului este la fel de mare ca numărul de oameni pe care îi adună. Optimiştii cu morcovul luptă pentru salvare, pentru reabilitarea imaginii de ţară şi a valorilor naţionale! Ei luptă urmărind un viitor mai bun pentru copiii lor, chiar dacă e atât de evident că nici chiar ăia nu vor duce o altfel de viaţă. Toate astea sunt irelevante, pentru că rolul lor este să lupte. Să lupte pentru tot ce pot, pentru că dacă ei n-ar lupta, cine-ar mai păzi populaţia de toate pericolele care o pândesc? Televiziunile cu siguranţă nu, pentru că ele sunt conduse de moguli şi astfel urmăresc interesele patronilor, nu ale telespectatorilor – ce scapă, desigur, acestei logici absolut splendide este că din când în când se întâmplă ca interesele mogulului să coincidă cu cele ale publicului. Cum ar fi acum! În fine, aceştia sunt oamenii care n-au vorbe, ei au doar fapte! Cei care stau şi luptă în garsoniere, cât timp alţii trăiesc în vile prin străinătate.

Concluzia la care am ajuns eu este aceea că patriotismul, deşi nobil, este ceva inutil după un punct. Punct de care am trecut acum ceva vreme. În momentul ăsta, să rămâi în ţară cu scopul de a lupta împotriva sistemului şi de a duce o viaţă demnă de Robin Hood, înseamnă nu numai sacrificarea vieţii celor care o fac, dar şi a vieţilor urmaşilor lor. Ce rost are? Când mie poate să-mie fie bine fără să fac rău, de ce să nu-mi fie? Părerea mea este că cea mai bună soluţie acum este să ne vedem fiecare de viaţă şi să plecăm cât mai mulţi în cât mai multe locuri, pentru că la un moment dat sistemul va ceda şi atunci schimbarea pe care o urmărim prin sacrificiu şi pe care nu cred că o poate cineva obţine în felul ăsta, se va produce de la sine. Dar asta e doar părerea mea.